Astenie de primăvară..sau ce???

Astenie de primăvară..sau ce???

Sunt genul de om care e capabil să aibă stări proaste din orice motiv, de la un cuvânt care m-a enervat, un evenimet neimportant sau simpla prezență neplăcută a cuiva, îmi e de-ajuns să fiu cu toane o zi întreagă.

În ultimele câteva zile am observat că nu mai sunt doar eu aia ciufută și m-a surprins chestia asta, stările mele fiind foarte oscilante.. Toată lumea e amețită, cu dureri de cap, obosită și irascibilă.

Nu știu exact care e cauza… astenia, presiunea atmosferică, modul în care s-au aliniat astrele, un virus nou sau pure energii care ne zăpăcesc, dar efectiv toată lumea cu care am intrat în contact s-a trezit cu fundu-n sus. Nu vreau să mă scot din ecuație, eu sunt capricioasă în general, din naștere, mi-a povestit mie mama ce nervi îi faceam încă de când eram bebeluș cu toanele mele, dar perioada asta a fost prea mult chiar și pentru mine, am reușit să calc pe nervi o grămadă de lume într-un timp mult prea scurt.

Ce să mai, sigur e primăvara de vină, am citit eu pe net despre astea, cum funcționează toată treaba cu astenia, care sunt simptomele și ce trebuie să faci -bine, așa fac mereu de ajung să cred că sunt bolnavă de artrită, gastrită, pancreatită și alte alea- . Am citit acolo că e bine să mănânci fructe și legume, să eviți cafeaua și zahărul, să stai mult în lumină (pentru serotonină), să faci sport și să te odihnești foarte mult, nu știu de ce-mi sună a antiteză totală…eu una abia supraviețuiesc în lumina zilei câteva minute, fără cafea, să nu mai spun, aș fi moartă la ce oboseală cronică simt, plus moleșeala din jur, și sport..cine naiba face sport când abia se poate concentra să meargă?!

Așa că, dragi astenici, începeți să vă luptați cu lumina și sportul, puneți cafeaua și dulciurile deoparte, înarmați-vă cu cateva kg de fructe și legume șiii..baftă!

Ce-am învățat în 12 ani de școală…?

Ce-am învățat în 12 ani de școală…?

Mai am puțin până termin clasa a XII-a și încerc să îmi dau seama ce am învățat în tot acest timp.

În clasele primare am învățat că trebuie să accepți să fii comparat cu alții și înjosit ca să ajungi la performanță, că a memora și a învăța sunt total opuse, că a copia nenumărate pagini de aiureli e un lucru bun și că a scrie ore întregi atât la școală cât și acasă e productiv. Am învățat și că fără română și mate ești un nimic și că artele și creativitatea sunt pentru proști. Am învățat că munca în echipă și activitățile de grup nu sunt importante pentru că fiecare trebuie evaluat individual și totuși la comun, pe principiul cine se cațără mai repede în copac: peștele sau maimuța?

În generală am învățat că trebuie să accepți să fii insultat în toate modurile posibile de profesori și că aceștia au întotdeauna puterea și dreptatea de partea lor, am învățat că notele îți definesc inteligența și că o notă mică în catalog strigă după tine că ”ești un prost!”. Am învățat că trebuie să taci din gură chiar și atunci când ai dreptate și că nu trebuie să ai nici caracter nici personaltate ci trebuie să mergi după turmă. Am învățat că lumea e nedreaptă și că până și atunci când excelezi ești ignorat, că efortul e mai important decât reușita, că există doar o singură soluție pentru o problemă și că niciodată nu e una ușoară deoarece scurtăturile nu sunt bune, că pe ei nu-i interesează să înveți sau să te alegi cu ceva, că trebuie să lupți singur ca să-ți dai seama care-i treaba cu viața și care-i rolul tău în ea.

În liceu am învățat că oamenii sunt răi, că prieteniile nu sunt garantate și că e bine să fii pervers, că bunătatea se plătește cu vârf și îndesat, că dezamăgirile pot veni din toate părțile și că acestea sunt un lucru normal. Am învățat că trebuie să te descurci singur și că trebuie să îți dai seama care sunt regulile pe parcursul jocului, că trebuie să fii maleabil și să accepți anumite situații sau inconveniente. Am învățat că trebuie să fii egoist și să te axezi doar pe tine și pe ceea ce-ți dorești, că trebuie să ignori și să mergi mai departe orice s-ar întâmpla.

Am mai învățat și că a trăi cu 4-5 ore de somn pe noapte e posibil și că cel mai bun prieten e cafeaua, am învățat că e posibil să vorbești fără să-ți miști buzele sau să scrii în 20 de moduri același lucru să pară că nu ai copiat, că abureala e folositoare uneori și că e bine să te prefaci că ești interesat dar tu de fapt să-ți vezi de ale tale. Am învățat că trebuie să apreciezi fiecare oră liberă și să supraviețuiești stresului constant al notelor, testelor, tezelor sau examenelor, că timpul trebuie organizat în așa fel încât tocitul să rămână pe ultima sută de metrii și că sunt multe alte lucruri mult mai importante și interesante decât școala, prin care poți acumula informații și te poți dezvolta mult mai bine și mai frumos.

Am învățat că singurele lecții pe care le-am învățat în școală sunt cele care n-au legătură cu materia predată ci cu viața, cu lucrurile bune și rele care vin cu aceasta.

Care-i treaba cu copiii și balena albastră?!

Care-i treaba cu copiii și balena albastră?!

Am sincer senzația că lumea a luat-o razna rău de tot în ultima vreme, de la Brexit până la Trump și OUG-ul nostru. Mai nou o altă criză a apărut mai peste tot și anume criza unor puradei la pubertate care se taie pe mâini și fac tot felul de tâmpenii ghidați fiind de un joc online în care primesc sarcini din ce în ce mai dubioase. Moda asta am înțeles că a apărut și prind rândul puilor de daci..se putea?..

Mie mi se pare mult prea stupidă și mediatizată toată treaba, se vrea ca această criză să nu ia amploare și totusi la 2-3 zile se mai aude ceva prin mass-media de încă un copil care a fost găsit zgâriat pe mână, și gata, sigur s-a jucat și el balena albastră.. Hai mă lasi?! Noi românii avem tendița de a dramatiza totul, se aude de o prostie, hop și noi, să nu cumva să fim mai prejos. Se omoară un prost în Rusia de la jocul ăsta, clar că acum orice copil cu câte o tăietură superficială din România e băgat, și dacă nu e băgat sigur o să se bage, așa că hai să le mai spunem incă de 10 ori de ce nu e bine, să le mai expunem detalii, să le punem răul în față și să le spunem să nu-l facă, sigur n-or să fie curioși…

Fie că ne place sau nu, problema asta cu tăiatul din dorința de a atrage atenția e destul de veche și până acum n-a deranjat pe nimeni, cu toate că se știa de ea..soo calm you tits!.. Nu zic că n-ar fi gravă problema, dar e prost expusă și nu se lucrează la eliminarea cauzei, ci la moderarea efectului. Toată mediatizarea și promovarea asta nu fac decât să atragă câți mai mulți ”consumatori”, să facă jocul cât mai viral și să agraveze situația. Să nu mai spun că fac din tăntălăii ăștia care-l joacă niște victime, și chiar nu e cazul.. Cum ar spune profa mea de latină: ”Ce-și face omul cu mâna lui e lucru manual!”

Să menționez și vina părinților care-și lasă plozii, de la o vârstă cât mai fragedă să stea toată ziua pe tablete și telefoane (aici sunt puțin conservatoare sau de modă veche cum s-ar spune) și nu că asta ar fi o problemă, că dacă le-ar folosi cu cap măcar, să caute jocuri educative, să citească sau să vadă ceva documentare, desene sau filmulete interesante aș fi de acord să-și petrecă tot timpul in virtual, dar ei nu fac altceva decat să vegeteze și să se prostească. Plus că sunt atrași fix de ceea ce-i mai prost, mai violent și mai rău. În plus, un copil trebuie monitorizat într-o oarecare măsură până la o anumită vârstă, știm prea bine că nu poți lăsa un puradel care abia a ajuns bine la pubertate să aibă acces la tot felul de lucruri pe internet, prea bine poate să se apuce de video-chat sau să intre în discușii cu tot felul de dubioși fără ca părintele să observe. E nevoie de intimitate dar și de un anumit grad de control, că după se miră de ce ajung să se mutileze sau să se omoare fără ca ei să bănuiască sau să-și dea seama.

Și să închei într-o notă comică, mai bine am rezolva mai repede cu jocul ăsta și ne-am ocupa de balenele noastre albastre, că vine vara și o să vedem multe pe plajă, eșuate.

Având ceea ce ai, ai totul.

Având ceea ce ai, ai totul.

Am ajuns să nu ne mai mulțumim cu nimic, să fim mereu deprimați, triști, să ne urâm viața la cea mai mică problemă, să dăm vina pe soartă sau pe diferite zeități pentru orice nemulțumire. În ziua de azi daca îți lipsește cev, înseamnă că nu ai nimic, înseamnă că nu exiști, uităm că avem atâtea în fuga după cât mai mult.

Citești aceste cuvinte, ai idee cât de norocos ești că poți să o faci? Probabil că nu. Nu-ți dai seama că tu ai ceva ce mii de persoane nu au, darul de a vedea, pe lângă asta mai ai și lucruri materiale, un laptop, un telefon, o tabletă și să nu mai zic de internet. Știi câți oameni trăiesc fără să poată să citească, câți habar nu au ce înseamnă tehnologia și câți probabil că nu au auzit în viața lor de internet? Deja în momentul ăsta ai mai multe decât credeai.

Privește-ți mâinile, picioarele, corpul. Ai tot ce trebuie la locul lui? Nu ești olog, nu ai membre lipsă. Ai posibilitatea de a face un sport, de a te deplasa singur, de a nu depinde de nimeni. Uită-te și mai atent! Ai îmbrăcăminte pe tine, deci ai un dulap, înseamnă că ai posibilitatea de a alege cum te îmbraci, nu îngheți de frig iarna, iar vara nu porți cu zilele aceleași haine asudând în ele. Gândește-te câți oameni ar da orice să aibă îmbrăcămintea și posibilitățile tale, gândește-te că încă sunt oameni care își confecționează haine din vechituri sau care caută prin gunoaie cu zilele pentru o bluză sau un pantalon.

Deschide frigiderul. Ai mâncare, nu? Nu rabzi de foame, poți mânca de fiecare dată când îți dorești tot ce ai poftă, fără să fii reprimat. Mai are rost să spun câți rabdă de foame? Ai un frigider, tocmai ce l-ai deschis, nu? Înseamnă că ai și curent, și bani cu care plătești curentul. Chiar, ia uită-te în portofel! Carduri, bani, și îți permiți să spui că ești nefericit! Realizezi că doar revizuind ce am spus până acum ești mai norocos și mai îndreptățit să zâmbești decât milioane de oameni?

Ascultă melodia ta preferată. În momentul ăsta ar trebui să te simți cel mai fericit! Ești atât de norocos că poți asculta muzică, că distingi versurile! Vocea persoanelor dragi, un ciripit sau un claxon în trafic. Mulți trăiesc o viață fără să știe cum e să audă, iar tu că ai abilitatea asta, nu îți dai seama cât e de prețioasă.

A fost o zi frumoasă, nu? Ai deschis ochii în dimineața asta, mulțumește! Ai reușit să te trezești din somn, ai apucat să respiri, să clipești, să iubești, să vorbești, să pierzi, să plângi, să înjuri, să mai trăieși o zi! Să nu mai zic că ai reușit să citești tot ce am scris până aici fără să fii fulgerat, fără să faci un infarct, fără să pățești nimic!

Acum, ce crezi? E viața atât de dură cu tine? Merită să blestemi zeii pentru ceea ce nu ai? Merită să pui la suflet fiecare problemă? Merită să fugi toată viața după lucruri noi, după dorința de mai mult, când ai deja tot ce ai, tot ce alții își doresc?

Gândește pozitiv, apreciază, profită de fiecare moment, bucură-te de tot, iubește, zâmbește și nu în ultimul rând mulțumește.

Ești cea mai norocoasă persoană, pentru că având ceea ce ai, ai totul!

Game of Thrones – obsesia vinovata.

Game of Thrones – obsesia vinovata.

Nu sunt o cinefilă, nici mare expertă în orice ține de filme, montaj, efecte speciale ori alte bazaconii legate de producerea serialelor și scoaterea lor pe piață, în schimb, sunt foarte pretențioasă, de cele mai multe ori le las baltă în plină desfășurare pentru că ajung să mă plictisească foarte tare.

Un lucru de care țin cont atunci când încep vizionarea unui serial este popularitatea lui, dacă lumea vorbește prea mult despre el zic pass. De ce? Ajunge mult prea cunoscut deci abordează o temă banală care e pe placul mulțimii, fapt care mă plictisește teribil.

Pot spune că am zeci de seriale la dosar, neterminate evident, și singurul care m-a frapat prin faptul că e bun, cunoscut și ambele caracteristici simultan, a fost Game of Thrones. Aș fi în stare să intru în polemici grave cu persoana care ar îndrazni să mă contrazică.

Spoiler alert! – nu că n-ar fi deja internetul plin….

În primul rând, tot serialul e un amalgam de genuri, în secunda asta plângi că moare Stark, mai apoi râzi în hohote la nu știu ce dumă de-a lui Thyrion, ca într-un final să fii scârbit de o scenă sângeroasă. Dramă, comedie, aventură, fantasy, horror și oleacă +18. Când te gândești la o asemenea combinație nimic nu sună bine însă rezultatul este mult peste așteptări, mai ales când printre personaje se află și un pitic.

În al doilea rând, îți vine să îți bagi picioarele în el de serial la fiecare moarte neașteptată sau întorsătură de situație, dar totuși continui să te uiti și speri că o să fie totul bine, până încep să moară cam toate personajele faine și-ți dai seama că nu se mai întorc, astfel având parte de un puternic impact emotional, mai ales în sezonul 5 când moare Jon Snow. Totuși există și părți bune, între atâtea personaje se mai strecoară și câte un nenorocit în genul lui Joffrey, și nu aveți idee cât de revigorant e să te bucuri că dispare din peisaj câte unul după ce ai plâns zece la rând.

Un alt lucru interesant este că niciodată nu o să îți dai seama ce urmează, adică, încă din primul sezon ești supus unui șoc văzând că personaje care păreau principale…mor! Robert Baratheon, Syrio Forel, Eddard, Drogo. Și să nu mai vorbim de toate intrigile și schimbările de statut prin care trec personajele. În momentul ăsta e foarte fericit, în clipa următoare zace legat de un copac.

Game of Thrones este și va rămâne obsesia mea vinovată, e cel mai echilibrat și noncomformist serial pe care l-am urmărit, actorii sunt de nota 10, combinația de genuri este foarte reușită, iar efectele nu sunt de căcat, ceea ce e fenomenal! Îl voi recomanda de fiecare dată cu plăcere fiecărei persoane dornice de un serial care dă dependență, la propriu, cum de altfel am și făcut până acum.

Deci, dacă vă plictisiți și doriți să vedeți ceva fain încercați să nu recitiți numele persoanelor moarte de mai sus, să cautați Game of Thrones în caseta de la Google și să vă bucurați de un serial pe cinste, mulțumirile pot urma după!

 

 

Nu ești obligat să dai explicații nimănui pentru ceea ce faci.

Nu ești obligat să dai explicații nimănui pentru ceea ce faci.

De ce te îmbraci așa? De ce nu te îmbraci în felul ăla? De ce nu mă cauți niciodată? De ce ești așa insistent? De ce nu ieși pe afară? De ce nu stai și acasă? De ce faci așa? De ce nu faci invers?
Chiar nu trebuie să dai explicații, e problema ta, alegerea ta, oricât de mult ai încerca să le explici „de ce” nu ai să reușești, oamenii sunt greu de mulțumit, întotdeauna neînțelegători și prea nepăsători pentru a încerca măcar să priceapă.
Încetează să-ți mai pese atât de mult de părere celor din jur.
Dacă cineva te enervează, spune-i; dacă nu vrei să faci ceva, nu o face; dacă nu ești de acord, ia măsuri; dacă te simți bine așa cum ești, continuă!
Nu-ți călca pe orgoliu pentru nimic în lume, iar dacă ești diferit și te simți bine în pielea ta lasă în urmă părerile negative.
Nu contează ce vor alții, nu contează ce cred ei, tu ești singura persoana care contează cu adevărat, doar ție trebuie să-ți dai explicații, doar față de tine trebuie să ai obligații.
Tu ești singura persoană care ține cu adevărat la tine și care nu o să te părăsească niciodată.
Prietenii vin și pleacă, oamenii din societate sunt niște străini pe care azi îi vezi iar după aceea nu mai dai de ei toată viața, nu trebuie să-ți pese de aceștia, sunt prea neimportanți, trebuie să-ți pese doar de tine și de fericirea ta, părerile sunt împărțite, gusturile se discută și nu în ultimul rând, totul se uită într-un final.

De ce ar trebui să implementeze Facebook-ul teste IQ? De-asta…

De ce ar trebui să implementeze Facebook-ul teste IQ? De-asta…

Sunt de părere că accesul la rețelele de socializare nu ar trebui acordat oricui.
În primul rând, sunt mulți care au senzația că sunt pe site-uri de matrimoniale, își bat joc de limba română sau dau dovadă de prostie în orice status postat.
În al doilea rând, printre specimenele de genul se află și puștani nesupravegheați de părinți care nu-și dau seama cât se penibili sunt și care postează tot felul de prostii și aiureli sau au un limbaj mai vulgar decât Cheloo.
Facebook-ul ar trebui să introducă un test IQ pentru toți utilizatorii, să-i sorteze, nu neapărat să-i baneze, în felul acesta atât viața noastră cât și viața lor în mediul on-line ar fi mult mai ușoară.
Îmi mențin punctul de vedere cu câteva argumente destul de solide:

image

Bună, pune anunț pe lajumate.ro și găsești cumpărător!

image

Mădălin eu mă numesc
La un telefon vorbesc
Și cu altu poză-mi fac
Din privire vă dezbrac.

image

Aici avem un exemplar de fetiță care-și face reclamă, mai că i-aș spune să se pună la vânzare sau să-l contacteze pe tipul de pe lajumate.ro.

image

Sunt curioasă cum arată colecția toamnă-iarnă.

image

Bogdan Bogdan Bogdan, eu cred că doar cei proști proști proști mai pun poze de genul pe Facebook Facebook Facebook.

image

Mai bine înveți cum se scrie corect, altfel nu ajungi „sate” plimbi nici măcar cu o 1300.